luni, 26 mai 2008

"De la Dragoste la Ura nu e Decat un Pas"

Se uita la filmul ala tampit, si "tipul" s-a imbatat din cauza ca blonda aia fara pic de creier a crezut ca o insala si acum nu-l mai baga in seama.

Si-a adus aminte de vremurile alea nenorocite si de noaptea aceea din parc cand el era beat mort si ea incerca sa-l faca sa se simta cat mai bine, sau cand il tinea de frunte in timp ce vomita ca porcul tot ce bause pe adidasii ei albi si proaspat spalati.
Si-a adus aminte de noptile in care plangeau fiecare la celalat capat de internet sau de seara in care ii umezise hanoracul cu lacrimile lui sarate.

I-a alinat suferinta provocata de alta femeie in timp ce ea nu l-ar fi atins nici cu un deget daca ar fi stiut ca asta o sa-l raneasca.

L-a iubit si acum o doare.

Si-a jurat ca nici o data n-o sa mai intoarca capul spre trecut si totusi, un simplu scenariu nascocit de un scenarist anonim i-a rascolit trecutul si a rasucit cutitul in ranile care incepusera sa se vindece.

Ca sa uite de el a hotarat sa se schimbe ea. S-a angajat, si-a facut abonament la sala, si-a facut o suvita roz aprins si a slabit aproape 20 de kilograme numai ca sa nu mai existe.

A gandit ca daca vechea Laura nu mai exista, nici trecutul ei nu va mai exista, sau va fi trecutul alteia.

Cate o data vrea sa aiba un accident care sa-i provoace amnezia.

S-a simtit excelent o vreme… si totusi. Acum, in noaptea asta amintirea clipei din parc s-a infipt ca un turture in inima ei si nu se mai topeste.

Scrie si plange.

Asta o face sa se descarce. Stie ca cineva ii va citi clogul si va fi alaturi de ea, macar cu gandul.

Astazi un baiat s-a uitat la ea.

Parca o sorbea din ochi.

Si nu orice baiat, unul asa, cum ii place ei. S-a uitat in jurul ei sa vada dak nu cumva exista o fata slaba si blonda prin preajma ei. Tot timpul genul ala de fete o eclipseaza.

Era singura. Intr-o mare de barbati si baieti care ramasesera toti cu curile cascate la "nebunii aia cu motoarele".

S-a simtit bine in sfarsit s-a simtit si ea bine. In sfarsit a avut ocazia sa se uite la cel care o priveste si sa-i zambeasca la randul ei fara sa considele ca il face gelos pe El.

El care fie era obsedat de control fie era intr-adevar gelos si ii facea o scena sau o punea intr-o situatie jenanta atunci cand ea era cea care atragea privirile.

Nu stie inca ce a fost intre ei. Cate o data, noptile inca il mai simte.

Se intarce pe partea cealalta, ia perna in brate si si-l imagineaza pe actorul ei preferat.

Cate o data nu. Cate o data doar adoarme cu perna umezita de lacrimi sub cap.

NU! Prefera sa planga de doua ori pe zi dak asta implica despartirea definitiva de acest individ.

Nu-l vrea innapoi nici macar pentru o secunda.

Cand o sa-l vada o sa stie ca nu isi va putea stapani emotiile si ca va izbucni in plans si stie deja ce o sa-i spuna printre lacrimi: “Sunt fericita in lipsa ta. Si atunci cand plang nu plang de dorul tau, plang de dorul celor cinci ani sacrificati pentru tine.”



SFARSIT……asa sper.

Niciun comentariu: