I'm a Placebo junkie

Ok, ok stiu ca suna ieftin si neinspirat dar voiam sa mai spun o data c-am fost la concert Placebo.

....in sfarsit....

Dependenta de Placebo sunt de prin clasa a noua, probabil fara sa-mi dau seama.
Anul ala a fost anul descoperirilor mele in materie de muzica noua, cu ghilimelele de rigoare. Pana atunci ascultam cam ce ascuta tata prin anii '70.
La 15 ani am deraiat putin de la "muzica desteapta" cum ii place tatalui meu s-o denumeasca si-am inceput sa ma dau un pic cu capul de pereti. Din pacate s-au numarat si niste greseli muzicale grave in deraierea asta a mea. Nu vad rostul in a mentiona ce-am ascultat, decat pentru a va face pe voi sa radeti in hohote (Avril Lavigne) dar din fericire, minunatul loc numit "skate" i-am descoperit si pe baietii de aseara.
Urlau de la radio in niste difuzoare pe jumatate defecte care haraiau si harsaiau la fiecare adiere de vant si printre toate interferentele alea auzeam eu o melodie cantata pe nas, o voce complet diferita de ce auzisem pana atunci si-mi placea.
Imi placea pentru ca era melodioasa, imi placea pt ca auzeam acroduri de vioara acolo unde n-aveau nicio treaba a fi, un ritm alert de tobe si-o chitara electrica schingiuita cu stil.
Astia erau baietii de la Placebo sau asa mi-a zis un tip pe care, cu chiu cu vai am indraznit sa-l intreb.
Am inceput prin a da televizorul la maxim cand prindeam "The bitter end" la MTV. Mi-aduc aminte ca eram complet fascinata de antena aia uriasa pe care e filmat tot videoclipul. Vecininii incepusera sa ma urasca, evident.
Aseara am ajuns si la concert. Am trecut peste faptul ca am asteptat doua ore jumate sa inceapa per se, am trecut si peste cozile interminabile de la corturile cu bautura din cauza carora am ratat finalul baietilor de la Grimus.
Dar sa-ncepem cu inceputul. Grimus, pe Grimus i-am vazut prima data in primavara intr-un concert oarecum restrans de la MTR si i-am placut instat. Solistul are o voce de invidiat si-o energie cum rar am mai vazut (in afara de Chirila la Folk You). El ca si personaj imi aminteste putin de tipul de la Bere Gratis, fara fitele si figurile de rigoare.
Baietii astia, care se vede pe fata lor ca inca mai fac muzica din placere au niste melodii foarte placute, versuri usor de retinut si fara nonsesuri sau cliche-uri idioate. Erau extrem de emotionati din moment ce cantau prima data pe o scena atat de mare, un public atata de numeros si-n deschiderea unei trupe ca Placebo.
Ca un ceas elvetian baietii si fata de la Placebo au urcat pe scena la 10 fix. Au cantat fix cate melodii aveau de cantat si fix patru bis-uri, Brian ne-a vorbit putin in stilul lui specifiv folosind cuvantul fuck drept semn de punctuatie. Au spus frumos la revedere si s-au tirat, foarte profesionist si foarte reci cu publicul dar nu sunt dezamagita, m-am trezit de dimineata si inca ma intrebam daca a fost doar un vis frumos.
Vorba unei prietene, acum pot sa mor linistita (dar nu pana nu vad The Dark Knight).
N-am inteles de ce au programat astia de la noi concertul intr-o luni. M-a deranjat si-am vrut s-o mentionez.

Divin

Asa cum toata lumea stie (daca nu stiti inseamna ca nu existati..asta ca sa nu ma mai lungesc cu insulte inutile) asera , pana azi dimineata sta desfasurat evenimentul Armin Only la Arenele Romane din Bucuresti.

Cu toate ca a plouat am rezistat si mi-am protejat camera foto (si doar pe ea) cu umbrela. Am facut sute de poze (cine vrea nu trebuie decat sa ceara).

Am racit, ma dor picioarele, nu mai aud bine, ma ustura ochii, mai am inca fum de la masina de fum, in nas, ma doare in gat si cu toate astea sunt cel mai fericit om de pe pamant.

Armin a fost absolut uimit de tot ce s-a intamplat acolo si asta s-a vazut pe fata lui.

A venit si “baby bro” Eller Van Buuren care ne-a oferit un show pe cinste cu solo-ul lui si trucurile la chitara electrica.

Vocile au fost extraordinare toti fiind extreme de dulci, de prietenosi. Am facut fotografii cu ei ne-am pupat si am vorbit… fiecare pe limba noastra sau in engleza :P.

The mission au dat din nou dovada de neseriozitate, dat fiind faptul ca IAR li s-au stricat monitoarele si am avut parte de reclame PNL in mijlocul show-ului dar cam atat am sa le reprosez.

Caut track-list-ul si promit ca in secunda urmatoare in care il gasesc il postez si vi-l trimit.

Sunt inca uimita si socata de ce minuni poate face o mana de oameni.