Din plictiseala majora si lipsa acuta de sex m-am gandit sa fac continuarea la miniserialul meu care va deveni, categoric un best-seller peste 7 ani cand oi avea si eu un master mai putin rusinos decat cel de la spiru. Dar, din nou, asta e problema mea.
Povestea "tovarasului" de joaca al Clarei nu a stat ascunsa prea mult. Presa italiana vuieste de tlituri ucigatoare pentru simtul de ratiune al blondei. "Sclavul criminal loveste din nou", "Mastriani ii tine pe petitorii fiicei sale departe de aceasta platind asasini" doua dintre titlurile care faceau coada la chioscurile de ziare de pe strazile Romei.
Mike se afla inca sub supraveghere medicala insa este in afara oricarui pericol.
E clar, s-a hotarat sa evite orice fel de contact cu Mike sau cu orice alt barbat pana lucrurile se vor linisti. Singurii barbati din viata Clarei sunt, pentru o vreme, gorilele ce pazesc intrarile ca pe propriile averi.
Ding dong si inca o data, Ding dong se aude soneria si Clara sare la usa. Un singur om suna la usa de doua ori inainte sa intre si acela nu este postasul. Usa se deshide larg si in prag apare o siluera impozanta.
- Papa! Tipa Clara cu entuziasm si tinde sa se arunce de gatul lui. Figura serioasa, de om ce a vazut tot ce se putea vedea pe lumea asta o opreste.
- Vrei sa ma faci de ras? vine o intrebare subita.
- Papa, ma cunosti, tot ce am facut te-a facut mandru de mine.
- Si acum incep sa ma indoiesc. Ii spune domnul Mastrianii fiicei sale, printre dinti.
- Papa, jur, nu l-am sarnit cu nimic.
O taraiala saltareata si enervanta razbatea panza buzunarului de la sacou.
Dupa ce arunca o privire rapida telefonului Mastriani se intoarce cu spatele la fiica sa.
- Trebuie sa plec. Spune el fara pic de regret in glas. Discutia ramane deschisa si parerea mea neschimbata.
Nu o sa planga nici de data asta, asa cum nu plange nici atunci cand il suna si vorbeste numai ea. De la moartea mamei ei, Karina, o rusoaica get-beget, a carei copie fidela era Clara, Caesar Mastriani nu mai fusese la fel. S-a cufundat tot mai adanc in afaceri dubioase si a ridicat un imperiu de neoprit. Fapt pentru care ziua urmatoare directorii catorva ziare de influenta nationala au fost demisi subit si inlocuiti cu lingai care ar face orice pentru bani.
E terorizata si bulversata. A refuzat deja cateva oferte de iesit in oras si nu se simte deloc bine. Au trecut ani de cand a ramas seara in casa cu exceptia perioadelor in care era racita sau prea obosita pentru a mai da ochii cu paparazzi si cu bliturile puternice de la camerele acestora. Nu se considera o vedeta insa influenta tatalui ei in toate domeniile a facut ziarele de scandal s-o transforme intr-o tinta demna de prima pagina.
- Fa ce iti dicteaza constiinta dar nu te lasa coplesita de asta. Ar trebui sa te distrezi. Cu atata paza in jurul tau nu cred ca isi mai permite sa atace. Spune Tony cu un glas duios, un glas impropriu pentru dimenziunile fizice pe care le afisa.
Clara zambeste si pune mana pe telefon, multumindu-i din priviri.
- M-am mai gandit. Unde ne vedem? Scurt si la obiect. Incepe sa cotrobaie pe rafturile cu haine alegandu-si o bluzita de matase inflorata, o geaca de piele maro, blugi albastrii si o pereche de cizme gen army, fara toc. Si o zdreanta daca ai pune pe ea, fata asta tot extraordinar ar arata.
Usa garajului se deschide si din intuneric se zaresc doi ochi de felina furioasa, alaturi de un raget. Indata ce usa garajului e complet ridicata, Lamborgini-ul tasneste, parca nerabdator, ca un leu din cusca catre jungla soselelor.
O terasa de fite, lume si muzica buna. O masa intinsa cu oameni veseli de jur inprejurul ei. Asta e tinta catre care se indrepta Clara.
Cand aceasta se aproprie toate privirile se indreapta catre ea, orice discutie inceteaza si toti ii arunca cate un zambet si un "SALUT!" in cor. Prieteni mai vechi sau mai noi si prieteni de-ai prietenilor. Toti au in fata cate cu cocktail sau frape. Nimic cu alcool. In secunda urmatoare apare si bautura preferata a Clarei. Tony o varsa la radacina unei flori.
- Daca vrei sa bei ceva, adu-ti d-acasa. N-am sa permit ca tatal tau sa mai piarda o persoana draga.
Clara zambeste intelegator si il asigura ca nu e nici un risc. Totusi pentru a evita un eventual atentat el asista la pregatirea altei bauturi.
Un prieten o saruta pe obraz in viteza.
- Am aterizat! spune Daniel vesel ca de obicei.
Ceva se ascunde in spatele veseliei excesive si a ochilor de un albastru oceanic. E misterios si intr-un fel ciudat foarte atragator. Dupa sociabilitatea de care a dat dovada de nenumarate ori ai spune ca este o carte deschisa dar de fapt nimeni nu stie mai nimic despre el sau despre trecutul lui.
Seara decurge fara incidente. Cu rasete si povestioare infantile despre copilarie. Cu cocktail dupa cocktail, saratele si discutii despre meciurile care avusesera loc recent.
00:42 O ora destul de inaintata. Lumea incepe sa plece iar chelnerii sa ridice scaunele. Se ridica si coltul vesel dupa ce achita o nota de plata ce continea o suma formidabila si lasa un bacsis generos celui care le-a fost alaturi toata seara. Chelnerul primeste bonus un autograf si un zambet suav din partea Clarei.
Aceeasi ora 12:04 minute. Telefonul face scandal in sertarul de la noptiera.
Clara se alpeaca si il scoate. Idrum spre bucatarie raspunde fara sa se uite la cine ar putea suna.
- Il am pe prietenul tau. Vad ca nu ai inteles mesajul.
- Poftim? Clara se ineaca in incercarea de a sorbi o gura de suc de portocale.
- Va pati ceva rau. Ceva foarte rau.
- Te rog nu-i face rau. Te platesc. Spune Clara cu lacrimi in ochi si cu un nod in gat.
- Ma jignesti. Ei trebuie sa inteleaga ca nu poti fi a lor de vreme ce esti a mea. Se aude de la celalalt capat al undelor alaturi de un chicotit malefic. Acum spune "pa pa Daniel!"
- Dani, nu Dani. Pedepseste-ma pe mine, eu am fost neascultatoare, el a cazut prada farmecului meu, nu are nici o vina. Te rog, vino la mine si ai sa vezi ca nimic nu ne va mai desparti. Spune rugatoare fata sperand ca il va induiosa pe ucigas.
Un urlet de durere si tonul. Atat a mai auzit Clara. E sigur. Daniel este, da ca nu mort, probabil mutilat.
- Nu mai vreaaaaaaaau! Nu mai poooot! Tipa si cade in genunchii goi, pe marmura rece din bucatarie.
Tony o aude si vine alergand. Cu sufletul la gura o priveste intrebator?
- Dani, nenorocitul il are pe Dani si ii face rau. Gaseste-l Tony. Te implor, salveaza-l pe Dani.
Plange.
Nu am voie sa fac nici o miscare fara ordin de la domnul Mastriani . Dar pot sa sun la politie.
Urmeaza o alta serie nesfarsita de cafele, investigatii ale numarului de pe care a fost dat apelul. O serie nesfarsita de interogatorii si de rezultate nule.
2
E ora 20:26. Un semi intuneric se intinde peste Roma. Ea se grabeste sa ajunga acasa. Peste parul ei roscat, in valuri, cade o lumina portocalie care il face imposibil de ignorat. Prezenta ei umple privirea trecatorului. Ana stie sa se poarte, stie sa mearga si mai stie si arte martiale. Isi face curaj s-o ia pe scurtatura de data asta pe principiul "n-o sa mi se intample tocmai mie". Si totusi...
La 10 metrii in spatele ei merge cineva de o bucata buna de vreme. Grabeste pesul in speranta ca il va pierde insa si necunoscutul grabeste pasul o data cu ea. Ana incepe sa se scotoceasca in geanta, scoate cheile si plaseaza cate una intre fiecare deget de la mana dreapta si le tine strans.
- Orice ar fi, ma apar.
Dar strainul se apropie din ce in ce mai mult si tocurile subtiri ai pantofilor ei nu pot tine pasul cu ritmul alert al strainului. Se hotaraste, se descalta si o ia la fuga.
- Ma ascund dupa tomberonul ala mare si cand vine spre mine il izbesc din plin cu...cu geanta sau cu o caramida. Isi spune Ana. Dar cand ajunge in dreptul tomberonulului groaza o izbeste pe ea. Un om mutilat zacea intr-o balta de sange.
- Ai mai vazut asa ceva pana acum? intreaba unul din politisti.
- Am vazut. Raspunde celalalt politist ajuns primul la fata locului. Am vazut in filme.
Dupa jumatate de ora de la sorirea echipajelor de politile ajunge si comisarul care ancheteaza incidentele legate de Clara Mastriani.
- Vreau un raport complet ACUM tipa el la unul din subalterni si se intreapta catre sergent. Cu ce avem de aface?
- Cu un psihopat, un debil mintal. I-a cusut ploapele si i-a taiat buzele. Medicul legist a constatat ca asta s-a intamplat pe viu.
Un fior rece il trece pe comisar la vederea ranjetului ce il afisa cadavrul in lipsa buzelor. Ranjetul mortii.
- Prelevati probele necesare si saltati-l. AI TERMINAT RAPORTUL ALA? Rancneste el din nou la subaltern. Intorcandu-se catre sergent: Unde e martorul?
- Domnisoara care a descoperit cadavrul e in stare de soc. Cei de pe ambulanta ii administreaza ceva care sa o calmeze.
