miercuri, 28 mai 2008

Cica alegeri electorale

Mi-a soptit o pasarica cum ca duminica s-ar desfasura alegeri electorale pentru primari si alti limbrici d-astia.

Eu n-as candida pentru primarie nici moarta. Dar, din nou, asta e parerea mea.

Se pare ca febra campaniei electorale I-a naucit pe “wanna be” astia si fiecare caca diferite moduri de a se face placut si eventual votat (asta daca o sa fie vre-o prezenta la urne).

In dupa amiaza asta, la stiri, am avut placerea si onoarea de a vedea doua astfel de specimene bizarre si pe cale de disparitie.

Un dobitoc, din Buzau, cel mai probabil canditat independent a imbracat cateii de pe langa bloc cu hainute cu poza individului si cu sloganul campaniei lui. Titlul stirii era “votati ca azorel”. Am ramas oarecum muta de uimire. Singurele cuvinte pe care am putut sa le balmajesc au fost:
“Bietul Azorel!!”

Alt specimen e prostit de lipsa de biserici din Sibiu drept pentru care “atunci cand o sa fiu primaaaaaar o sa construiesc mai multe biserici”. Nu e coincidenta faptul ca dobitocul e preot.

El a crezut de cuviinta sa imprime mesajul electoral pe spatele iconitelor.

Nefericitul cat e el de popa nu stie ca nu e moral sa te folosesti de numele Domnului NICI MACAR pentru Campania electorala.

Am inchis televizorul si am plecat, nici nu vreau sa stiu ce idei nastrusnice le-a mai trecut prin cap nefericitilor.

Campania electorala egal dezastru in randul neuronilor populatiei tarisoarei noastre mica dar bogata…in prostie. Si ca argument la afirmatia de mai sus aduc o intrebare: “Ati observant ca de
la inceperea campaniei electorale s-au inmultit reclamele la medicamentele pentru dureri de cap?”

Cam atat am avut de spus.

Pe alta data.

luni, 26 mai 2008

"De la Dragoste la Ura nu e Decat un Pas"

Se uita la filmul ala tampit, si "tipul" s-a imbatat din cauza ca blonda aia fara pic de creier a crezut ca o insala si acum nu-l mai baga in seama.

Si-a adus aminte de vremurile alea nenorocite si de noaptea aceea din parc cand el era beat mort si ea incerca sa-l faca sa se simta cat mai bine, sau cand il tinea de frunte in timp ce vomita ca porcul tot ce bause pe adidasii ei albi si proaspat spalati.
Si-a adus aminte de noptile in care plangeau fiecare la celalat capat de internet sau de seara in care ii umezise hanoracul cu lacrimile lui sarate.

I-a alinat suferinta provocata de alta femeie in timp ce ea nu l-ar fi atins nici cu un deget daca ar fi stiut ca asta o sa-l raneasca.

L-a iubit si acum o doare.

Si-a jurat ca nici o data n-o sa mai intoarca capul spre trecut si totusi, un simplu scenariu nascocit de un scenarist anonim i-a rascolit trecutul si a rasucit cutitul in ranile care incepusera sa se vindece.

Ca sa uite de el a hotarat sa se schimbe ea. S-a angajat, si-a facut abonament la sala, si-a facut o suvita roz aprins si a slabit aproape 20 de kilograme numai ca sa nu mai existe.

A gandit ca daca vechea Laura nu mai exista, nici trecutul ei nu va mai exista, sau va fi trecutul alteia.

Cate o data vrea sa aiba un accident care sa-i provoace amnezia.

S-a simtit excelent o vreme… si totusi. Acum, in noaptea asta amintirea clipei din parc s-a infipt ca un turture in inima ei si nu se mai topeste.

Scrie si plange.

Asta o face sa se descarce. Stie ca cineva ii va citi clogul si va fi alaturi de ea, macar cu gandul.

Astazi un baiat s-a uitat la ea.

Parca o sorbea din ochi.

Si nu orice baiat, unul asa, cum ii place ei. S-a uitat in jurul ei sa vada dak nu cumva exista o fata slaba si blonda prin preajma ei. Tot timpul genul ala de fete o eclipseaza.

Era singura. Intr-o mare de barbati si baieti care ramasesera toti cu curile cascate la "nebunii aia cu motoarele".

S-a simtit bine in sfarsit s-a simtit si ea bine. In sfarsit a avut ocazia sa se uite la cel care o priveste si sa-i zambeasca la randul ei fara sa considele ca il face gelos pe El.

El care fie era obsedat de control fie era intr-adevar gelos si ii facea o scena sau o punea intr-o situatie jenanta atunci cand ea era cea care atragea privirile.

Nu stie inca ce a fost intre ei. Cate o data, noptile inca il mai simte.

Se intarce pe partea cealalta, ia perna in brate si si-l imagineaza pe actorul ei preferat.

Cate o data nu. Cate o data doar adoarme cu perna umezita de lacrimi sub cap.

NU! Prefera sa planga de doua ori pe zi dak asta implica despartirea definitiva de acest individ.

Nu-l vrea innapoi nici macar pentru o secunda.

Cand o sa-l vada o sa stie ca nu isi va putea stapani emotiile si ca va izbucni in plans si stie deja ce o sa-i spuna printre lacrimi: “Sunt fericita in lipsa ta. Si atunci cand plang nu plang de dorul tau, plang de dorul celor cinci ani sacrificati pentru tine.”



SFARSIT……asa sper.