joi, 30 aprilie 2009

Pareri

Stiu ca nu e frumos sa strici momentul dar mai stiu ca multi dintre voi isi rod unghiile in clipa asta cu gandul la termenele date de Rao pentru aparitia cartii “Breaking Down”. Va zic eu, oficial sunt doua termene mari si late, daca risca o revolta printre cititori o sa iasa pe 1 lunie daca nu pe 10 noiembrie deci mai avem de asteptat.
Eu n-am asteptat. Ii multumesc educatoarei mele ca primul cuvant in limba engleza pe care mi l-a spus a fost “apple” si le mai multumesc neuronilor mei ca l-au placut, indeajuns de mult incat sa ma faca sa invat engleza. Dupa cum probabil va asteptati sa va spun, DA, am citit-o in engleza.
Ok, la inceput am considerat-o infantila. Stephenie a inghesuit, practic, foarte multe intamplari in doar 500 de pagini. Eu una as fi impartit aceasta ultima (cum se voia a fi) carte in doua volume, pe putin.
Cartea e impartita la radul ei in trei “carti” doua povestite din puncul de vedere al Bellei si cealalta povestita de Jacob, lucru care mi s-a parut revolutionar cu toate ca ma asteptam, Jacob avand un rol mai important decat Edward (cel putin pentru mine). Il consideram pe Jacob, pana la un anumit punct, cu toate ca era varcolac legatura cu realitatea. Explicatia pentru asta e aceea ca eu nu cred intr-o dragoste eterna si fara fisuri, fara ca cineva sa fie literalmente spintecat pe din doua. Stephenie mi-a cam distrus increderea in personajul meu preferat (Jake) o data ce l-a facut sa-si gaseasca sufletul pereche, dar in cine, va las pe voi sa aflati.
Tot ceea ce povesteste Bella e putin supradimensionat si greu de crezut, asta daca inca mai ai vre-o legatura cu realitatea si n-ai cazut de tot intr-o lume in care sa crezi cu adevarat ca varcolacii si vampirii umbla liberi printre noi in miezul zilei. Edward a fost intotdeauna supraprotectiv cu Bella, dar o masina, care nici macar nu iesise pe piata la vremea respectiva avand incorporat un scut impotriva rachetelor e un pic exagerat. Edward denumise acest Mercedes “masina de dinainte” (si cu totii stim dinaintea cui).
“Masina de dupa” urmeaza a fi un Ferrari, care in ciuda sunspansului pe care Stephanie il creeaza in jurul ei nu e introdusa cum se cuvine ci doar mentionata in treacat de Jacob.
Nunta e frumos descrisa, un adevarat mecanism de stors lacrimi. Revenirea lui Jacob chiar in mijlocul acesteia, e o surpriza pentru toti. O surpriza placuta pe care sper ca n-am stricat-o.
Urmeaza o luna de miere intr-o destinatie pe care prefer sa o las anonima, descoperiti-o. Nu e Scotia (eu la asta m-am gandit, nu pot sa spun exact de ce dar trebuia sa stiu ca Edward are o imaginative mai mareata decat a mea).
Cartea povestita de Jacob e altceva. Are FOARTE mult umor, sarcasm, de fapt care se intrevede inca din titlurile capitolelor. (Bacurile pe seama nuantei parului lui Rosalie sunt mai mult decat amuzante). A fost placut sa vad o alianta prinzand radacini intre Jacob si Edward, neplacut s-o vad destramandu-se. A fost placut sa intru mai mult in capul lui Rosalie si sa inteleg gradul de maturitate pe care NU il are in ciuda povestirii tragice din spatele transformarii ei. A fost placut sa o cunosc pe Lizzie ( am o imagine foarte buna a chipului ei din cele spuse de Jacob si CRED cu adevarat ca cei 2 ar fi facut o pereche de milioane).
Nu mi-a placut idea separarii lui Jacob de haita dar mi-a placut faptul ca Leah s-a inmuiat si s-a lepadat de atitudinea dura pe care o afisa, o data cu parasirea haitei lui Sam si alaturarii lui Jacob. Sincer, mi-ar fi placut ca Intre Jake si Leah sa se lege ceva real nu magic, i-as fi sacrificat si pe Jake si pe Leah de la gasirea sufletului pereche daca asta ar fi insemnat sa ramana impreuna. Ce-i drept ca daca pustiul ar fi pus mana pe o tipa de 20 de ai ar fi scartait un pic. Dar ce nu scartaie in Zori de Zi?
Imi place atitudinea lui Seth fata de vampiri.
Cartea a treia e povestita din perspectiva unui “nou nascut” – Bella. Care sufera transformari drastice, isi neaga natura si asa devine singurul nou nascut din istoria vampirilor cu mai mult autocontrol decat oricine. Imi place darul ei, suptil dar puternic, original, desi era de la inceput inteles ca va urma calea asta. Bella devine un “Scut” asa cum a denumit-o Eleazar, avand abilitatea de a proteja pe oricine, inclusiv pe sine de orice atac psihologic venind din partea dusmanului, care in acest caz vor fi Volturi.
Clanul de vampiri italieni, care pretindeau a fi aparatori ai legii vor fi starniti impotriva familiei Cullen de catre Irina, una din membrele familiei din Denali dupa ce aceasta a fost indusa in eroare de o anumita aparitie. Irina plateste cu viata pentru aceasca gresala, Tanya si Kate, surorile ei sufera o alta mare pierdere.
Pentru a lupta impotriva Volturilor Carlisle isi aduna toti prietenii in Forks. Prieteni printre care se gaseste un revolutionar nomad, Garrett, care, mie cel putin mi-a deschis o noua perspectiva asupra Volturilor care nici pana in momentul acela nu fusese decat simpla toleranta: Volturii nu erau nimic mai mult decat o gloata de vampiri avizi de putere care erau gata sa distruga orice alianta care ar fi fost in stare sa le ia locul in eternitate, in istoria neamului lor.
Edward si Bella au parte de mult asteptatul “final fericit”. Edward in particular atunci cand Bella reuseste sa-si indeparteze scutul si sa-l lase in mintea ei.





Sunt mai mult decat sigura ca v-am Indus in eroare in loc sa va fac sa intelegeti doar ca povestea se invarte in jurul unui element foarte important pe care am tinut sa nu-l mentionez. Cititi cartea, se merita. Stephenie Meyer ARE o imaginative foarte bogata si veti pluti practic, din nou, ca de fiecare data in lumea ascunsa si plina de magie pe care toti vrem sa consideram ca e reala si asteapta sa fie descoperita. (Desi eu n-as fi chiar asa de fericita daca ar exista si Volturi)

Niciun comentariu: